Cea mai buna carte de business pe care am citit-o in 2019 este Povestea de la coltul mesei, in care Catalin Mahu, proprietarul lantului de restaurante La Mama, isi povesteste viata si mai ales istoria acestui brand.

Probabil ca este cea mai buna carte de business pe care am citit-o in ultimii zece ani.

Intr-o lume in care toti vor sa povesteasca despre succes, despre strategii de business, despre idei geniale, despre leadership, Catalin Mahu vine cu o sinceritate extraordinara si povesteste versiunea lui despre celebra ruptura din spatele lantului La Mama, atunci cand Dragos Petrescu si Daniel Mischie au plecat cu oameni, idei, locatii. - Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Fragment din cartea “Povestea de la coltul mesei” de Catalin Mahu:

 

"Am foarte multi clienti care, de-a lungul timpului, mi-au reprosat ba ca ciolanul are prea multa grasime, ba ca are prea putina. Un client, acum multi ani, in mijlocul terasei, dupa ce a comanda un ciolan cu fasole, a luat farfuria si a aruncat-o pe jos, stropind alti clienti si tipand ca nu e normal ca un ciolan sa aiba atata grasime. In ziua aceea vandusem zeci de portii de ciolan si oamenii spuneau ca e foarte bun, iar ciolanul are grasime, sorici si carne. Grobianismul acelui client nu ai cum sa il tratezi. Ii multumesti frumos si il rogi sa paraseasca restaurantul. Ceilalti clienti au luat ei atitudine la acea intamplare. Diferenta o face clientul si stiinta lui despre mancare.

In ceeea ce ma priveste, eu voi ramane in bucataria romaneasca citadina, urbana, sper eu toata viata acestei retele de restaurante. Nu stiu ce se va intampla daca as vinde vreodata reteaua de restaurante cel care ar veni dupa mine ar face altceva, dar viziunea mea despre La Mama este ca trebuie sa ramana in bucataria romaneasca. Impreuna cu Silvana, bucatarul nostru sef, si cu ceilalti colegi ai mei, inclusiv directorii de restaurante, incercam sa aducem si sa descoperim in permanenta retete, produse noi de peste tot sau sa adaptam cu tehnicile noastre diverse alte lucruri care - de exemplu unul din produsele care mi se parea extraordinar in copilarie era o tocana de ceapa cu cartofi si carne de pui. Nu stiu daca e un produs care ar merge la clienti, dar in momentul cand pentru o perioada scurta de timp am facut asta pentru niste clienti, la pranz intr-un restaurant si am facut o cratita, am ramas uimit ca intr-o ora jumate cratita aia sa se termine. A doua zi am facut o cratita mai mare, s-a terminat si aia. Dupa o saptamana, am scos-o si am inlocuit-o cu o macare de mazare cu carne de pui, clientul nu a zis da-mi tot din aia, a fost super fericit ca ii dai altceva. Atunci, eu cred ca in permanenta trebuie sa ai niste preparate de baza care sa asigure continuitatea meniului si continuitatea ideii de restaurant si in permanenta sa schimbi niste lucruri. De exemplu, faci un meniu de primavara – vara si un meniu de toamna – iarna. In meniul de toamna – iarna am introdus o tocana de carne de vita. Si tot asa..."