Am citit cartea de 434 de pagini in mai putin de doua zile, pentru ca este incredibila, nu am putut pur si simplu sa o las din maini, te trece prin toate starile sufletesti posibile. Citesti si iti umpli sufletul cu trairile personajelor, vezi cu ochii mintii actiunea, ca intr-un film. Asa cum au spus deja cativa critici literari, cartea asta se preteaza extraordinar pentru o ecranizare cinematografica, avand imagini vizuale extrem de puternice, personaje memorabile, context istoric foarte bine conturat si o incarcatura emotionala uriasa. Actiunea curge fluid, natural, personajele sunt complexe si atat de familiare... ! Toti cunoastem o Ana, o Stefana, o Parascheva, un Ion... Autoarea are darul de a te face sa te simti acolo, iti fura sufletul si ti-l plimba prin timpul acela si printre oamenii aceia, ii vezi, ii auzi, simti mirosul satului si inima oamenilor. Te ridica si te coboara de la amuzament la tristete, de la speranta la disperare, de la melancolia peisajelor si a vietii rurale la oroarea razboiului. Simti ca esti acolo!! Este o explozie de emotii si ramane cu tine mult timp dupa ce ai terminat cartea. ❤ Am plans. Rareori am plans la o carte, dar aici.... e ceva personal, este o bucatica din mine, din tine, din fiecare dintre noi, cu atat mai mult cu cat mare parte din intamplari sunt inspirate din fapte reale. Nu cred ca este posibil sa o citesti fara sa versi o lacrima. O sa intelegeti doar cand o sa cititi cartea. Actiunea se desfasoara pe mai multe planuri, pe care autoarea le alterneaza cu maiestria unui scriitor consacrat, reusind sa surprinda cu claritate lumea satului, contextul istoric, actiunea, caracterul si trairile personajelor intr-un fir epic duios si crunt in acelasi timp. Normalitatea vietii isi gaseste o cale prin oroarea razboiului, iubirea inforeste in cele mai improbabile conditii, umanitatea dusmanului soc