Sunt mulți tineri în zilele noastre, și mai ales în spațiul nostru carpato-danubiano-pontic, care-au făcut din mafioți, din interlopi, din șmecherii care-nvârt banii cu lopata, au ce femei vor, când vor, unde vor și cum vor la picioare, și doboară dușmanii ca pe popice, niște modele de urmat. Roberto Saviano, a cărui carte anterioară, „Gomorrah”, a inspirat și serialul omonim, cel mai dur dintre serialele despre mafie pe care le-am urmărit, e hotărât ca în acest roman, „Piranha: Copiii Camorrei”, să ne arate o față a mafiei de dincolo de superproducțiile hollywoodiene romanțate, foarte bune și ele, cu meritele lor, precum „Nașul”, „A fost odată în America”, și altele. Povestea Maharajahului, numele de „scenă” al puștanului Nicolas Fiorillo, de doar cincisprezece ani, care se vede stăpân peste toate clanurile de mafioți din Napoli, e la fel de dură, viscerală și jegoasă precum e miezul negru de putregai al lumii interlope, dincolo de luxul după care se-ascund. Știți genul de carte cu protagoniști minori, cu situații care pun la încercare stomacul oricărui adult, oricât de călit? Asta se poate spune despre romanul ăsta, care-i cel mai dur thriller pe care l-am citit în viața mea. De la început și până la ultimul paragraf, „Piranha: Copiii Camorrei” oripilează, revoltă, strânge inima și fascinează la modul morbid în aceeași măsură. E o carte care-mi va rămâne mult timp în minte. Zece stele din cinci, cu mențiunea că nu e deloc pentru oricine. Alex Szollo.

"Crossroads", acest extrem de intens roman istorico-social al lui Jonathan Franzen, pune lupa pe o familie americană din Midwest în plin Război din Vietnam, al cărui spectru o bântuie, la fel ca imperfecțiunile genial sondate ale fiecărui membru al familiei, de la pastorul Russ, personajul cu cele mai multe schelete-n dulap din câte-am întâlnit în literatura americană, la soția lui, Marion, care-și are și ea secretele, la Becky, fiica lor populară în rândul colegilor de școală care face pași spre contracultura vremii, la Clem, căruia războiul din Vietnam îi e o posibilă evadare din atmosfera tensionată a familiei, și la tulburatul Perry, vare vinde droguri copiilor de clasa a șaptea. Un excelent portret al unei națiuni și al unei familii într-o profundă, terifiantă schimbare, „Crossroads” e o capodoperă a literaturii americane. Excelentă și traducerea cărții, semnată Alexandra Coliban, și din câte-am înțeles, premiată. Duritatea, pe alocuri, a limbajului, contribuie excelent la creionarea tulburării personajelor și vremurilor nesigure pe care le trăiesc. Zece din cinci stele. Alex Szollo.

„Regina desculță” este, cu certitudine, o capodoperă a ficțiunii istorice, prin care Ildefonso Falcones își câștigă, cel puțin în ochii mei, titlul de „Ken Follett iberic”. Povestea sclavei Caridad, negresă cubaneză eliberată, și a țigăncii Milagros, este plină de culoare, tensiune și emoție în stare pură. Cititorii vor cunoaște două femei care luptă pentru dreptul lor la o viață demnă și fericită într-o epocă vitregă. Mi-a plăcut mult faptul că Falcones nu se sfiește să-și pipereze povestea cu scene dure, astfel încât cititorii să fie implicați emoțional până la capăt în descoperirea sorții personajelor. O frescă impresionantă. Recomand cu toată căldura!

„Iată, vine Iisus Hristos” este, fără umbră de îndoială, cea mai exhaustivă lucrare de profil, analizând cu o meticulozitate ieșită din comun rolul creștinismului în istoria lumii. Cu o diversitate uluitoare de surse care denotă o documentare impecabilă, domnul Ștefan Mâșu reușește să alcătuiască o analiză extrem de amănunțită a istoriei mântuirii, pornind din Vechiul Testament și profețiile împlinite cu privire la Iisus Hristos, continuând cu o prezentare a vieții, minunilor, parabolelor, pătimirii, Răstignirii și Învierii Sale, și încheind cu o trecere în revistă a Bisericii primelor veacuri. O carte indispensabilă tuturor celor ce doresc să studieze creștinismul, în speță cel răsăritean. Merită toate stelele de pe cer! Alex Szollo.

Cu „Sărmane creaturi”, Alasdair Gray apare cititorului drept unul dintre marii satiriști ai literaturii britanice. Cu ecouri din „Frankenstein”, cu spiritul lui Swift, povestea Bellei Baxter, a lui Archibald McCandless, a lui Godwin Baxter, a lui Duncan Wedderburn, și a unei societăți închistate cu privire la rolurile bărbaților și femeilor va captiva, amuza și scandaliza cititorii cu mintea deschisă. Mi-a plăcut mult de tot complementaritatea dintre romanul lui Gray și oscarizata ecranizare a lui Yorgos Lanthimos: dacă filmul vi s-a părut prea mult, citiți cartea și veți înțelege nuanțele pe care filmul le hipervizualizează într-o manieră atât de memorabilă. Zece din cinci pentru una dintre satirele cele mai acide citite vreodată. Alexandru Szollo.

Cu acest roman care-a beneficiat, iată, de o ecranizare premiată la Oscaruri pentru cel mai bun film străin, Martin Amis se înscrie pe lista celor ce critică într-o manieră necruțătoare, acidă, totalitarismul, în speță, nazismul. Atât romanul, cât și ecranizarea, spun multe prin ceea ce aleg să nu spună: dacă filmul alege să nu arate nicio imagine din infamul Auschwitz, romanul nu-l pomenește deloc pe nume pe Adolf Hitler. Rămâne, însă, abjecția morală a celor prin ochii cărora se spune mare parte din această poveste brutală, copleșitoare, despre culmile răului, într-un secol ce se voia și credea liber de barbarie. O capodoperă.a ficțiunii istorice, „Zona de interes” este unul dintre cele mai bune romane citite recent, și-l recomand cu tot entuziasmul. Veți vedea nazismul dintr-o perspectivă intimă, înfiorătoare. Alex Szollo.

Romanul lui Gheorghe Pop surprinde într-o manieră profundă și captivantă destinul lui Alexandru, un intelectual creștin convins, trecut prin infamele închisori comuniste, „absolvent” de Pitești și de Gherla, timp de cinci ani, captiv în absurda situație de-a nu-și găsi de lucru după ce-a fost eliberat și în imposibilitatea de-a pleda pentru cauza lui. Citind acest covârșitor de dur, dar și de sensibil roman, mă întreb cum poate regreta cineva un regim fondat pe anularea identității, a memoriei, a credinței, a tot ce înseamnă un om care nu cadrează cu ideologia partidului. Zece din cinci stele. Alex Szollo.

Cartea asta-album cu imagini exclusive cu niște Guns N Roses în plină ascensiune e super, e un obiect de colecție pentru orice fan al legendarei trupe rock, însă, probabil dintr-o neatenție, e trecută ca având autograful autorului Marc Canter, ceea ce e neadevărat. V-aș sugera să actualizați descrierea produsului, astfel încât să nu se creeze așteptări pentru fani. Nu e Author's Autographed Edition.

Martina Popescu dă cuvântului frumusețea, prospețimea și delicatețea sufletului ei, dovedind din plin că poezia încă este o forță creatoare de înțelesuri în literatura noastră. Volumașul acesta arată limpede că vorba aceea despre esențe și sticluțe este deplin adevărată. Mă bucur că am avut ocazia să-l parcurg, și nădăjduiesc că fiecare suflet în căutare de profunzime și de frumos va găsi ceva pe gustul lui!