"... Traducerea Sfintei Scripturi in limba proprie fiecarui popor a constituit inca din vechime o grija deosebita, tocmai pentru ca mesjul evanghelic sa poata fi impropiat cu fidelitate de fiecare credincios in parte. Sa ne aducem aminte ca Duhul Sfant la sarbatoarea Cincizecimii a sfintit limbile neamurilor facandu-le vase vrednice sa primeasca si sa marturiseasca pe Dumnezeu-Cuvantul in specificitatea cuvintelor lor. In acest sens, putem spune ca traducerea textelor sfinte de catre alte popoare in limba proprie a constituit si pentru poporul roman un indemn, ca orice fapta pilduitoare care cheama la savarsirea binelui..."


Din Cuvantul inainte al Preafericitului Parinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane