Doamna Pylinska si secretul lui Chopin, de Eric-Emmanuel Schmitt este o lectura usoara, pe care am terminat-o imediat. O carte minunata care te va invata pe fundal muzical cateva lectii despre iubire, arta, viata.

Da, un mod foarte original de a educa, o amintire fascinanta, ce poate face muzica ( si nu numai ...), daca o faci din placere !

Nu este nici pe departe o carte stralucita scrisa de acest autor (comparativ cu celelalte carti ale lui), dar nu este nici o carte de necitit. Este mica, o citesti in cateva ore, se citeste usor si este relaxanta.

E o carte minunata! Am citit-o pe nerăsuflate într-o singură seară. Nici nu am simțit că am terminat-o. O recomand tuturor care sunt nehotărâți in alegerea cărților.

Dupa ce am citit aceasta carte de Eric E. Schmidt, a devenit una dintre cartile preferate, dupa Oscar si Tanti Roz. O povestire initiatica in lumea muzicii lui Chopin. E interesanta viziunea scriitorului. Am citit pe nerasuflate cartea, intrand uneori in pielea personajului.

O simbioză aproape perfectă între un modernism discret și un conservatorism bine temperat, pe acordurile unei idile oarecum secrete și, totuși, fățișe, având drept mentor o profesoară de pian de origine poloneză, înzestrată cu o metodă inedită, care îl inițiază într-un mod atipic pe discipolul ei (însuși autorul). Deasupra tuturor celor trei personaje tronează tutelar spiritul muzicianului Chopin ! O capodoperă estetică în ton minor care scandalizează cumva sufletele (nu prea) sensibile...

Sunt momete în care atunci când simțim nevoia de reîncărcare apelăm la o îmbrățișare, o lectură plăcută, o conversație cu cineva drag sau la muzică. Recunosc, nu sunt o melomană, dar ascult muzică cu mare plăcere și melodiile care îmi intră până la suflet sunt acelea care le simt prin toți porii din piele. Un mare meloman puteți descoperi în cărțile lui Eric-Emmanuel Schmitt, care a scris despre Mozart, Beethoven, iar în cartea de față despre Chopin. Știați că pentru a putea stăpâni pianul aveți nevoie de anumite etape de trecere? Eu nu știam, așa că m-am lăsat dusă într-o călătorie inițiatică alături de autorul francez. Cartea este itinerarul descoperirii muzicii lui Chopin, dar și o călătorie spre eul interior. Dorința de a cânta Chopin îl împinge pe autor la studiul pianului astfel ia legătura cu o profesoară exigentă, care la început pare demoralizatoare cu lecțiile și probele ei impuse: să culeagă flori în zori de zi, să asculte tăcerea, să facă cerculețe în apă, să studieze până la hipnotizare mișcarea frunzișului copacilor și să facă dragoste activându-și toate simțurile. Și știți care e secretul lui Chopin? Ah, nu, mai bine vă las să-l descoperiți singuri.

Eric-Emmanuel Schmitt scrie carti despre care pot spune ca sunt frumoase, creeaza emotie, imi plac foarte mult.

Aceasta carte se prezinta a fi si jurnal, e povestea tanarului Eric pasionat de pian (autorul are o legatura stransa cu muzica pe tot parcursul vietii), pasiune declansata de matusa Aimee in copilarie. Profesoara de pian, doamna Pylinska, e delicioasa, prin felul usor sarcastic dar cu umor si tact, ii ofera lui Eric nu doar lectii de pian dar si despre viata.

Ca de fiecare data, lectura unei carti de EES este pentru mine o incantare. Am fost cu atat mai impresionata, fiind vorba de aceasta data despre o experienta reala a autorului. Am descoperit astfel o alta latura a scriitorului, iubirea sa pentru muzica si felul aparte in care a fost "educat" de catre exigenta profesoara.

O carte ușor de citit. Deși nu este preferata mea, din toate cărțile citite scrise de EES, aceasta mi se pare cea mai personala, cea mai aproape de jurnal, o carte care te cucerește in final