Romanul Mirii nemuririi a fost distins cu Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane pe anul 2006.

Daca exista o marginalitate interesanta, aceea a deviantilor, a infractorilor, a boemilor, a lumii interlope, care a atras dintotdeauna privirea artei si a presei, Radu Aldulescu ne atrage atentia asupra umanitatii umile – „mirii nemuririi” –, de rang secund, care vietuieste dintotdeauna in marginea istoriei, dar, ase-menea speciilor invizibile, aparent minore, este cea care perpetueaza atit specia si patura de exclusi ai societatii, cit si valorile simple, de baza, alfabetul umanului. Vieti simple, drame etern umane, existente fara istorie, de care romanul, in goana sa dupa senzational si atipic, nu s-a mai interesat consistent de la Zola incoace. Mirii nemuririi traiesc in afara timpului.

Radu Aldulescu este, dupa parerea mea, cel mai puternic prozator, omul cu filonul narativ cel mai viril din proza noastra aparuta dupa ’89. Mirii nemuririi este un roman greu de inghitit, dar va asigur ca toata aceasta mizga, toata aceasta existenta pestilentiala stie sa se alchimizeze si are si ea doza ei de sublim. - Dan C. Mihailescu