Cartile lui Lesley Downer dedicate Tarii Soarelui-Rasare sunt traduse in peste 30 de limbi.

Inspirat din fapte reale, romanul Puntea viselor surprinde Japonia anilor 1870 ‒ o epoca in plina schimbare, cand, dupa razboiul civil, civilizatia occidentala incepe sa patrunda in cultura traditionala, testandu-i astfel limitele, deschiderea si reticenta fata de nou atat la nivel vestimentar, culinar, cat si al obiceiurilor. Este momentul in care, dupa ce au fost invinse fortele shogunului, generalul Kitaoka, dezamagit de noul regim, va pune la cale o rascoala. Pe acest fundal tulbure se va contura frumoasa poveste de dragoste, aparent imposibila, dintre Taka si Nobu.

1873.Taka, fiica unei faimoase gheise si a generalului Kitaoka, are doar treisprezece ani cand il intalneste pe Nobu, un baiat din nord ajuns la limita saraciei, care va deveni servitor in casa familiei ei. Cum dragostea nu asculta de reguli, cei doi se simt atrasi unul de altul in ciuda faptului ca Taka facea parte din clanul Satsuma, cel care detinea puterea, iar Nobu din clanul Aizu, masacrat in timpul razboiului civil chiar de fortele din sud. Ura este inca vie, iar Eijiro, fratele lui Taka, face tot posibilul sa-l alunge pe Nobu din preajma ei. Reusind sa intre la Academia Militara pentru a-si desavarsi educatia si pentru a-si intretine membrii familiei care supravietuisera, Nobu va fi nevoit sa lupte impotriva armatei organizate de generalul Kitaoka, cel care se declarase nemultumit de noul regim. Vor reusi Taka si Nobu sa faureasca o punte intre cele doua lumi pentru a-si implini iubirea, asemenea printesei tesatoare si a ciurdarului, cei doi indragostiti pedepsiti sa se intalneasca o data pe an, in noaptea de Tanabata (Sarbatoarea Stelelor)?

Pe fundalul razboiului civil, Lesley Downer creeaza o patrunzatoare epopee a dragostei si devotamentului. Cunoasterea profunda a epocii, puterea descrierii si atentia cu care se apleaca asupra detaliilor va vor atrage in Japonia secolului al XIX-lea, cu sperantele si temerile ei, astfel incat veti avea ocazia sa simtiti aromele mancarurilor, sa priviti tinutele vestimentare, sa luati pulsul strazii si sa traiti zbuciumul unei societati aflate pe muchia schimbarii. Cu Puntea viselor, Lesley Downer ne demonstreaza ca se afla in culmea creatiei sale literare. - Humphrey Hawksley, BBC

Aceasta poveste a unei iubiri interzise, care se petrece in epoca Ultimului Samurai, m-a captivat cu totul. Mai ales lupta lui Taka si Nobu de a fi impreuna in ciuda opozitiei familiei, a diferentelor sociale si, in cele din urma, a razboiului. Lumea evocata in roman – Japonia anilor 1870 – este plina de viata. Dar mai presus de toate, Puntea viselor este o poveste fascinanta, minunat spusa. - Isabel Wolff

 Fragment din romanul "Puntea viselor" de Lesley Downer:

 „Cu un trosnet sec, mama ei elibera cele trei scaune pe care statea. Fujino se ridica ferm cu pumnalul sclipindu-i in lumina lumanarilor. Acum, pentru ca era iubita unuia dintre samuraii de frunte ai tarii, se invatase sa poarte pumnal dupa obiceiul femeilor de samurai. Matusa Kiharu statea langa ea. Si ea avea pumnal.
Respirand anevoie, Taka se uita spre usa care tocmai se deschidea. In lumina difuza de pe hol, zari un chip cu o masca de panza, cum aveau talharii. Ochii negri sclipeau printre cutele panzei. Era un barbat inalt si voinic, cu pantaloni ponositi si cu manecile ample ale hainei de samurai legate la spate — un om gata de lupta. In mana isi tinea sabia.
Taka isi dadu imediat seama cu cine aveau de-a face — un luptator ronin, samurai fara senior, saracit si inrait, care nu avea de dat socoteala nimanui. Cand era copil, strazile roiau de barbati ca el, care se plimbau tantos cautand necazul cu lumanarea. Se trezi napadita de amintiri pe care se straduise din rasputeri sa le inabuse — strigate care rasunau pe strazi, pumni care izbeau in usa, mama ei infruntandu-i pe intrusii furiosi. Isi amintea cum tragea cu ochiul printre obloane si le vedea trupurile chiar in dreptul casei lor.
Fujino se puse in fata lui. Taka isi dorise adesea ca mama ei sa semene mai mult cu mamele prietenelor de la scoala – subtirica, emotiva, cu buzele bine stranse sa nu fie atat de impunatoare si de spectaculoasa. Dar acum simtea ca ii creste inima de mandrie.
— Ce mai zarva! zise incetisor Fujino.
Isi folosea vocea de gheisa, tonalitatile reci la care obisnuia sa apeleze cand barbatii bausera prea mult si deveneau obraznici. Si-atunci o singura cautatura a ochilor ei ingustati ii facea sa tremure ca niste copii.
— Si totul din pricina unui singur barbat! rosti silabele cu dispret. Daca as fi in locul tau, eu m-as descotorosi de sabia aia. Bani, dupa asta ai venit?
Omul avu o usoara ezitare, de parca indrazneala ei l-ar fi prins pe picior gresit. Apoi ii arunca o privire feroce, sfidatoare.
— Unde e tradatorul? marai el. Stiu ca e aici.
Vorbea lungind vocalele ca in sud. Deci era un barbat din clanul Satsuma, la fel ca tatal lui Taka. Pe el il cauta. Stia ca tatal ei avea dusmani, nu era pentru prima data cand cineva venea dupa el. Omul trebuie sa fi vazut emblema familiei pe ricsa de afara.
— Si ce-ti inchipui ca faci aici, tu, barbat din clanul Satsuma, fluturand sabia ca un bandit? Ar trebui sa-ti fie rusine. Politia trebuie sa apara din clipa-n clipa. Ai face mai bine sa pleci acum, cat mai poti.
— E aici, stiu ca e aici tradatorul de Kitaoka, rosti numele aproape scuipandu-l.
Fujino isi indrepta umerii. Fustele ei voluminoase umpleau incaperea. Barbatul paru sa se micsoreze in fata ei."