Deschizi cartea si te intampina un motto: “Consumul excesiv de ganduri dauneaza grav seninatatii!” Ce faci? iti lasi gandurile mai incolo si rasfoiesti cartea cu seninatate sau iti ascuti atentia sa gasesti acele ganduri care dauneaza… auzi tu, seninatatii!
Frumos cuvant, dar parca mai degraba radacina lui ti-e cunoscuta din cerul privit din cand in cand. Da, cu siguranta cerul senin iti trezeste o stare de bucurie, de usor, de… senin! Parca-ti vine sa zbori, sa fii acolo, in senin!
Mustangii
in pace fiind
inchis-am ochii sa privesc spre vesnicie.
si am vazut mustangii-n preerie.
Eu liberi ii credeam
dar, cum priveam,
cuprinsi de teama imi pareau
si disperati, cum alergau
prea nesalbatici, nefiresc de ingroziti,
chiar obositi.
si ochii i-am deschis:
„Asa mustangi fricosi – am zis -
sa nu-mi mai iasa-n cale!”
„Nu sunt mustangi adevarati – imi zise Vocea -
sunt gandurile tale!”
Ce seninatate, cand lucrurile-s grave, cand intrebarile au nevoie de raspuns? Cum sa-ti pastrezi seninatatea cand te scufunzi in cautarea iubirii?
Spatiu meschin
Cat de neconfortabil trebuie ca se simte
Iubirea
cand e inghesuita de oameni
in cuvinte!
E altceva intr-un tango,
intr-un ocean
sau cand are drept tavan
infinitul cerului!
Doi in unu
Cand ploua,
norii-si plang
bucuria de-a hrani Pamantul
si neputinta de a fi ei Cerul.
Visele semintelor
Daca semintele n-ar avea si cosmaruri
Precum pirul, palamida si neghina,
Ne-ar parea banale graul, trandafirul sau gherghina.
O ipotetica solutie ar fi:
Baobab
imi place si sa rad
imi place si sa cant
Dar cel mai mult pe Pamant,
Arbore de paine mi-ar placea sa fiu
Sa hranesc oamenii ce ratacesc in pustiu.
Ei, dar m-am jucat suficient! E vremea sa va anunt aparitia in lume a unei carti de poezele, cum si-a denumit Ioan Gyuri Pascu randurile de cuvinte ivite din sine. si pentru ca trebuiau sa fie purtate din centrul inimii catre cel al mintii, autorul si-a asumat functia si a dat titlul acestei carti: Purtatorul de cuvinte.
Minunatele picturi ale Alexandrinei Carmen Ene ce insotesc aceasta adunare de stari si ganduri ne poarta spiritul in inima, revarsandu-se prin culoare si forma si in minte.
Cele trei sectiuni ale cartii, “Album 1 - de ganduri si de spatii”, “Album 2 – natura si familie” si “Album 3 – poezii cantate” s-au nascut dintr-o nevoie de a organiza ceea ce nu poate fi organizat: sufletul pe care autorul si-l impartaseste de-o viata prin orice modalitate de exprimare, forma, stil, nuanta in care se iveste in sinele sau. Muzica, vers, poezie, cugetare, eseu, interpretare dramatica, orice modalitate de expresie a continutului acestui artist este bineprimita si, paradoxal, inca prea putin cunoscuta. inca exista marcaje limitate si delimitate ale opiniei generale ramase in nostalgia personajelor interpretate si create de artist in spectacolele Divertis sau, mai recent, Distractis. Adevarat, pentru a putea cuprinde o asemenea paleta, trebuie sa ne deschidem larg, sa ne depasim nevoia de etichetare, de restrangere a respiratiei vocii artistului, oricare ar fi el, cu-atat mai mult cand este vorba despre unul care nu si-a inhibat talentul limitandu-se la o forma de manifestare, ramanand deschis sa experientizeze orice forma se deschidea in fata inimii sale.
Cateva dintre textele cantecelor sale, cuprinse in cele 11 albume pe care le-a creat si editat pana in 2013, dar si cantece inca neinregistrate, si-au gasit rostul in aceasta carte de poezii, alcatuind cea de-a treia sectiune, “poezii cantate”. Iata doar un exemplu de “text”:
Balada bobului de om
Sunt cerul pitit in flori
si albul din ninsori
Nu am contur deloc
Sunt cantecul ud al ploii
Dar si scanteie iscata de foc
Sunt universul mic
Un infinit pitic
Nu am contur de loc
Plasma nicicand aceeasi
Copil al Luminii
Sunt si apa si foc
Sunt un bob divin
si nul si gol si plin
Sunt o adiere fina
De Lumina.
Purtatorul de cuvinte va calatori prin tara si dincolo de granitele tarii. Cautati sa va-ntalniti cu el. Cu siguranta veti primi un mesaj special, asa cum obisnuieste Gyuri Pascu sa ofere odata cu fiecare autograf, pe oricare dintre cartile sale sau albumele sale de muzica. - Daniela Marin - editor