headerdesktop poliromwk31mai24

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

headermobile poliromwk31mai24

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

Weekend Polirom -20%

si

Lichidari de stoc cu pana la -75%!

Comanda acum!

Civilizatia

De (autor): Kenneth Clark

0
(0 review-uri)
Civilizatia - Kenneth Clark

Civilizatia

De (autor): Kenneth Clark

0
(0 review-uri)
Aceasta carte face parte din colectia Anansi Mentor.

Civilizatia ne-a aratat ca exista ceva in arta si in arhitectura despre care merita sa vorbim si sa polemizam. - Mary Beard
 
O panorama a artei si arhitecturii occidentale de la prabusirea Imperiului Roman si pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, Civilizatia lui Kenneth Clark narativizeaza literar cele treisprezece episoade ale serialului BBC montate de autor in 1969. Considerand ca o civilizatie poate fi, mai presus de toate, judecata prin arhitectura pe care a lasat-o in urma, Clark calatoreste prin insulele Irlandei din secolul al VI-lea, prin Florenta renascentista si New Yorkul modern si arata efortul colectiv al oamenilor care au vrut sa spuna adevarul despre societatea lor. Se desfasoara astfel o distributie impresionanta de personaje care si-au daruit toata energia pentru a ne largi intelegerea lumii si a civilizatiei noastre. De asemenea, Kenneth Clark scoate in evidenta capodoperele pe care le-au creat - in arhitectura, sculptura si pictura, filosofie, poezie si muzica -, de la Scoala din Atena a lui Rafael si pana la podurile lui Brunel.
 
Civilizatia le-a schimbat viata multora dintre urmaritorii serialului BBC. - Mary Beard
 
Civilizatia are nevoie, cu siguranta, de un minimum de prosperitate materiala - suficienta pentru a-i permite putin timp liber. Dar, mai mult decat atat, are nevoie de incredere, de incredere in societatea in care se traieste, de credinta in filosofia ei, in legile ei si in propria putere a mintii. - Kenneth Clark
 
Kenneth Clark e omul care a reusit cel mai bine sa-si transforme sentimentele profunde pentru arta in ceva contagios. Cartea e o incantare pentru noi, publicul larg. - The Sunday Times
 
Ne indeamna iar si iar sa admiram arta si s-o vedem de fiecare data cu alti ochi. - The Observer

Traducere din limba engleza de Bertha Savu.
 
Fragment din cartea "Civilizatia" de Kenneth Clark:

"Pe langa orice altceva, Luther a fost un erou si, dupa toate indoielile si ezitarile umanistilor si dupa survolul detasat al lui Erasmus, avem o senzatie reala de usurare emotionala cand il auzim pe Luther spunand: "Aici stau". Cunoastem cum arata acest spirit inflacarat, intrucat pictorul local din Wittenberg, Lucas Cranach, era unul dintre prietenii cei mai de incredere ai lui Luther. A fost o prietenie mult mai apropiata decat cea dintre Erasmus si Holbein. Fiecare a fost nasul copiilor celuilalt, iar Cranach l-a portretizat pe Luther in toate etapele vietii sale schimbatoare: calugarul macinat de framantari spirituale; marele teolog cu maxilarul dur al taranului si fruntea a la Michelangelo; laicul emancipat, imortalizat in momentul casatoriei sale cu o calugarita inteligenta si admirabila (Cranach a fost martor la eveniment); chiar si in deghizarea pe care o purta cand a fugit pe ascuns la Wittenberg. Iti lasa, fara indoiala, o impresie puternica, liderul pe care poporul german serios l-a asteptat dintotdeauna.
Din pacate pentru civilizatie, el nu doar ca le-a rezolvat incertitudinile si le-a insuflat curajul din spatele convingerilor, ci le-a eliberat si violenta si mania latenta pe care le-am mentionat anterior. Si, pe langa asta, mai exista o alta trasatura nordica fundamental opusa civilizatiei: o ostilitate funciara, animalica fata de ratiune si cuviinta pe care oamenii locului par s-o fi pastrat din vremurile padurii primordiale. Pictura lui Cranach care il infatiseaza pe tatal lui Luther ar putea fi a unui batran rege trol, care pare sa fi iesit din adancurile pamantului (in realitate, chiar asta facuse, pentru ca omul era miner). 
H.G. Wells a facut la un moment dat distinctia dintre comunitatile obedientei si comunitatile vointei; in opinia lui, primele au produs societati stabile precum cele ale Egiptului si Mesopotamiei, locul de bastina al civilizatiei, iar ultimele i-au produs pe nomazii nelinistiti din nord. S-ar putea sa fi avut dreptate, in masura in care orice generalizare de acest gen poate fi corecta. Comunitatea vointei pe care o numim Reforma protestanta a fost practic o miscare populara. La sfarsitul scrisorii lui Erasmus in care acesta ii descrie pe protestantii ursuzi iesind din biserica, mai adauga ca niciunul dintre ei, cu exceptia unui batran, nu a salutat ridicandu-si palaria. Erasmus era impotriva normelor de eticheta si ceremoniilor religioase, insa, cand venea vorba de societate, avea alte pareri; si la fel, oricat ar parea de ciudat, simtea si Luther. Rascoala populara, cunoscuta drept Razboiul taranesc german, l-a ingrozit, si i-a indemnat pe patronii sai princiari s-o inabuse fara mila. Luther nu aproba distrugerea, nici macar distrugerea imaginilor. Dar majoritatea adeptilor sai nu erau oameni care sa simta ca datoreaza ceva trecutului, ce nu insemna altceva pentru ei decat o servitute intolerabila. si, astfel, protestantismul a devenit distructiv si, din punctul de vedere al celor carora le place frumosul, a avut efecte absolut dezastruoase. Cunoastem cu totii episodul distrugerii imaginilor - pe care astazi le numim opere de arta; cum comisarii au luat la rand pana si cea mai modesta biserica parohiala si au spart tot ce era frumos in ele, nu doar imagini, ci si balda-chinele sculptate ale baptisteriilor si panourile de altar - in principiu, lucrurile la care puteau ajunge usor, pentru ca nu puteau sa stea prea mult timp in acelasi loc."
Citeste mai mult

nou

59.00Lei

59.00Lei

Primesti 59 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

In stoc

Descrierea produsului

Aceasta carte face parte din colectia Anansi Mentor.

Civilizatia ne-a aratat ca exista ceva in arta si in arhitectura despre care merita sa vorbim si sa polemizam. - Mary Beard
 
O panorama a artei si arhitecturii occidentale de la prabusirea Imperiului Roman si pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, Civilizatia lui Kenneth Clark narativizeaza literar cele treisprezece episoade ale serialului BBC montate de autor in 1969. Considerand ca o civilizatie poate fi, mai presus de toate, judecata prin arhitectura pe care a lasat-o in urma, Clark calatoreste prin insulele Irlandei din secolul al VI-lea, prin Florenta renascentista si New Yorkul modern si arata efortul colectiv al oamenilor care au vrut sa spuna adevarul despre societatea lor. Se desfasoara astfel o distributie impresionanta de personaje care si-au daruit toata energia pentru a ne largi intelegerea lumii si a civilizatiei noastre. De asemenea, Kenneth Clark scoate in evidenta capodoperele pe care le-au creat - in arhitectura, sculptura si pictura, filosofie, poezie si muzica -, de la Scoala din Atena a lui Rafael si pana la podurile lui Brunel.
 
Civilizatia le-a schimbat viata multora dintre urmaritorii serialului BBC. - Mary Beard
 
Civilizatia are nevoie, cu siguranta, de un minimum de prosperitate materiala - suficienta pentru a-i permite putin timp liber. Dar, mai mult decat atat, are nevoie de incredere, de incredere in societatea in care se traieste, de credinta in filosofia ei, in legile ei si in propria putere a mintii. - Kenneth Clark
 
Kenneth Clark e omul care a reusit cel mai bine sa-si transforme sentimentele profunde pentru arta in ceva contagios. Cartea e o incantare pentru noi, publicul larg. - The Sunday Times
 
Ne indeamna iar si iar sa admiram arta si s-o vedem de fiecare data cu alti ochi. - The Observer

Traducere din limba engleza de Bertha Savu.
 
Fragment din cartea "Civilizatia" de Kenneth Clark:

"Pe langa orice altceva, Luther a fost un erou si, dupa toate indoielile si ezitarile umanistilor si dupa survolul detasat al lui Erasmus, avem o senzatie reala de usurare emotionala cand il auzim pe Luther spunand: "Aici stau". Cunoastem cum arata acest spirit inflacarat, intrucat pictorul local din Wittenberg, Lucas Cranach, era unul dintre prietenii cei mai de incredere ai lui Luther. A fost o prietenie mult mai apropiata decat cea dintre Erasmus si Holbein. Fiecare a fost nasul copiilor celuilalt, iar Cranach l-a portretizat pe Luther in toate etapele vietii sale schimbatoare: calugarul macinat de framantari spirituale; marele teolog cu maxilarul dur al taranului si fruntea a la Michelangelo; laicul emancipat, imortalizat in momentul casatoriei sale cu o calugarita inteligenta si admirabila (Cranach a fost martor la eveniment); chiar si in deghizarea pe care o purta cand a fugit pe ascuns la Wittenberg. Iti lasa, fara indoiala, o impresie puternica, liderul pe care poporul german serios l-a asteptat dintotdeauna.
Din pacate pentru civilizatie, el nu doar ca le-a rezolvat incertitudinile si le-a insuflat curajul din spatele convingerilor, ci le-a eliberat si violenta si mania latenta pe care le-am mentionat anterior. Si, pe langa asta, mai exista o alta trasatura nordica fundamental opusa civilizatiei: o ostilitate funciara, animalica fata de ratiune si cuviinta pe care oamenii locului par s-o fi pastrat din vremurile padurii primordiale. Pictura lui Cranach care il infatiseaza pe tatal lui Luther ar putea fi a unui batran rege trol, care pare sa fi iesit din adancurile pamantului (in realitate, chiar asta facuse, pentru ca omul era miner). 
H.G. Wells a facut la un moment dat distinctia dintre comunitatile obedientei si comunitatile vointei; in opinia lui, primele au produs societati stabile precum cele ale Egiptului si Mesopotamiei, locul de bastina al civilizatiei, iar ultimele i-au produs pe nomazii nelinistiti din nord. S-ar putea sa fi avut dreptate, in masura in care orice generalizare de acest gen poate fi corecta. Comunitatea vointei pe care o numim Reforma protestanta a fost practic o miscare populara. La sfarsitul scrisorii lui Erasmus in care acesta ii descrie pe protestantii ursuzi iesind din biserica, mai adauga ca niciunul dintre ei, cu exceptia unui batran, nu a salutat ridicandu-si palaria. Erasmus era impotriva normelor de eticheta si ceremoniilor religioase, insa, cand venea vorba de societate, avea alte pareri; si la fel, oricat ar parea de ciudat, simtea si Luther. Rascoala populara, cunoscuta drept Razboiul taranesc german, l-a ingrozit, si i-a indemnat pe patronii sai princiari s-o inabuse fara mila. Luther nu aproba distrugerea, nici macar distrugerea imaginilor. Dar majoritatea adeptilor sai nu erau oameni care sa simta ca datoreaza ceva trecutului, ce nu insemna altceva pentru ei decat o servitute intolerabila. si, astfel, protestantismul a devenit distructiv si, din punctul de vedere al celor carora le place frumosul, a avut efecte absolut dezastruoase. Cunoastem cu totii episodul distrugerii imaginilor - pe care astazi le numim opere de arta; cum comisarii au luat la rand pana si cea mai modesta biserica parohiala si au spart tot ce era frumos in ele, nu doar imagini, ci si balda-chinele sculptate ale baptisteriilor si panourile de altar - in principiu, lucrurile la care puteau ajunge usor, pentru ca nu puteau sa stea prea mult timp in acelasi loc."
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Istoricul tau de navigare

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one