Testul genialitatii. Poti sa stapanesti cele mai tari idei ale lumii?

Testul genialitatii ne calauzeste intr-o calatorie prin cele mai nebanuite si adanci idei ale umanitatii, ce au menirea de a ne pune la incercare puterea de gandire. De la Big Bang si originea umanitatii pana la teoria haosului, a existentialismului si a relativitatii, cartea ne provoaca sa intelegem esenta lucrurilor, oferindu-ne instrumentele necesare stapanirii marilor idei ce au framantat dintotdeauna mintea umana. Pasii propusi de Giles Sparrow pentru a deveni un geniu includ o structura bine determinata: intrebari de testare a cunostintelor, o prezentare a 10 subiecte pe care un geniu le cunoaste (sau ar trebui sa o faca), aferente tematicii fiecarui capitol, jocuri de conversatii intelectuale si un rezumat cu rol de fixare a cunostintelor la sfarsitul fiecarui capitol. Printre subiectele abordate: problema constiintei, genomul uman, creierul uman, ultima teorema a lui Fermat, ipoteza Riemann, teorema incompletitudinii a lui Godel, postmodernismul, arhitectura moderna, keynesismul, semiotica si structuralismul, pisica lui Schrodinger, deconstructivismul, problema minte–corp, supercorzile, teoria cuantica, Big Bang, gaurile negre.

O lectura fascinanta care te va ajuta sa iti imbogatesti cunostintele si sa iti surprinzi placut apropiatii.

 

Misiunea nu este neaparat sa vezi ce nu a mai vazut nimeni, ci sa gandesti ce nu s-a mai gandit inca despre ce vede toata lumea. - Erwin Schrodinger

 

Conceptele fizice constituie creatii libere ale mintii omenesti si nu sunt, in ciuda aparentelor, determinate numai de lumea exterioara. - Albert Einstein

Traducere din limba engleza de Cosmin Nedelcu.

 

Control al corpului
Sistemul nervos uman este impartit, in linii mari, intr-un sistem nervos "central" (creierul si maduva spinarii) si un sistem "periferic" care se prelungeste de-a lungul trupului. In general, semnalele nervoase se deplaseaza de la creier la trup si inapoi prin intermediul maduvei spinarii, dar unii nervi cranieni (cum sunt cei ai organelor de simt) au trasee mai directe catre creier. Mai departe, sistemul periferic este impartit intr-un sistem "autonom" (involuntar) si unul "somatic" (voluntar), iar sistemul autonom se gaseste intotdeauna intr-una din cele doua stari: "simpatica" (care activeaza organele trupului in modul reactiv "lupta sau fugi") sau "parasimpatica" (care le dispune intr-un mod mai relaxat, de genul "odihneste-te si digera"). Astfel, sistemul nervos poate purta rapid organismul dintr-o stare de relaxare intr-una de excitare. 

Discuta ca un geniu
• Unul dintre cele mai celebre studii de caz din istoria neurostiintei a fost cel facut pe un muncitor de la calea ferata numit Phineas Gage, al carui lob frontal stang a fost distrus in mare parte dupa ce un drug de fier i-a strapuns craniul. Uimitor, a supravietuit, dar personalitatea lui a fost complet schimbata, iar comportamentul sau a devenit grosolan si vulgar. Putem considera faptul ca si-a recuperat o mare parte dintre bunele maniere in cei 12 ani pe care i-a mai trait drept o dovada timpurie pentru ceea ce astazi numim maleabilitatea creierului.
• Unele dintre cele mai tulburatoare experimente neurostiintifice implica pacienti al caror corpus callosum a fost extirpat ca modalitate de reducere a epilepsiei. S-a dovedit ca, daca intrerupem conexiunea dintre emisfera stanga si cea dreapta, fiecare va avea o perceptie independenta. In mod obisnuit, acest lucru nu provoaca probleme, dar daca ii asezam un bandaj pe ochiul drept, pacientul nu va mai fi capabil sa descrie nimic din ce ii aratam, fiindca ochiul stang este dirijat catre partea dreapta a creierului, iar centrul vorbirii se afla de obicei in emisfera stanga. Putem obtine efecte si mai stranii daca le oferim simultan celor doua emisfere tipuri diferite de informatii."