Pacea care a pus capat pacii
Pacea care a pus capat pacii
Pacea care a pus capat pacii. Caderea Imperiului Otoman si crearea Orientului Mijlociu modern
"La sfarsitul lui 1916, cand David Lloyd George preluase functia de prim-ministru, norocul Marii Britanii in Orient se schimbase spre bine. Incompetenta guvernului Indiei in conducerea campaniei din Mesopotamia - inaintarea spre Bagdad, la sfarsitul lui 1915, care se incheiase in primavara lui 1916 cu infrangerea si capitularea armatei britanicoindiene la Kut el-Amara - facuse Londra sa inceapa curatenia la cel mai inalt nivel. Astfel, noul sef al armatei expeditionare, care intelesese necesitatile sale logistice, a redeschis campania sub comanda noului secretar de stat pentru India, a unui nou vicerege si a unui nou comandant-sef al armatei indiene. Generalul-maior Stanley Maude si-a condus armata anglo-indiana de la Tigru in provinciile mesopotamiene in decembrie 1916 si intr-o campanie metodica a cucerit Bagdadul, pe 11 martie 1917. Desi nu fusese niciodata clar carui scop slujea campania din Bagdad in strategia generala a razboiului mondial, cucerirea capitalei stravechi, fermecatoare prin asocierea sa cu O mie si una de nopti, a captivat imaginatia noului prim-ministru. Ii aducea ovatii intr-o vreme cand era mare nevoie de asa ceva si l-a inspirat sa, vizeze Ierusalimul ca urmatoarea victorie importanta, a Marii Britanii.
Succesele Armatei Tigrului au ridicat intrebarea legata de ce urma sa se intample cu provinciile otomane pe care aceasta le ocupase. Guvernul Indiei, desi reticent in a-si lua vreun angajament, preconizase tot timpul ca provinciile mesopotamiene Basra si Bagdad ar fi intrat in sfera sa de influenta daca ar fi iesit din Imperiul Otoman. Pentru sir Mark Sykes si prietenii sai din Biroul arab, ideea ca asemenea zone ar fi trebuit administrate in ceea ce ei considerau modul paternalist al Indiei era odioasa. Intr-un memorandum scris in 1916, Sykes avertiza cabinetul ca, "daca lucrati din India, aveti toate vechile traditii in alb si negru si nu puteti conduce arabii dupa principii albe sau negre".
Orientul Mijlociu este de multa vreme o regiune a religiilor, a ideologiilor, a nationalismelor si a ambitiilor rivale. Toate aceste conflicte - inclusiv ostilitatile dintre arabi si israelieni si provocarile violente reprezentate de sectele irakiene aflate in competitie - sunt inradacinate in mostenirea politica a regiunii: aranjamentele, unificarile si diviziunile impuse de Aliati dupa Primul Razboi Mondial.
In Pacea care a pus capat pacii, David Fromkin dezvaluie cum si de ce Aliatii au ajuns sa refaca geografia si politica Orientului Mijlociu, trasand linii pe o harta goala, linii care vor deveni, pana la urma, noile tari Irak, Israel, Iordania si Liban. Concentrandu-se pe anii formatori 1914-1922, cand totul, inclusiv o alianta intre nationalismul arab si sionism, parea posibil, Fromkin ridica intrebari importante, cea mai importanta fiind de ce lucrurile au fost facute asa cum au fost facute. Batalia actuala pentru o patrie palestiniana isi are radacinile in aceste evenimente care au avut loc acum 85 de ani.
Fascinanta, fantastica poveste a nasterii Orientului Mijlociu modern in timpul Primului Razboi Mondial si ca urmare a acestuia. - Forbes
Ambitioasa si splendida... O poveste epica a ruinei si deziluziei... a unor mari barbati, a faptelor lor marete si a nebuniei chiar si mai mari. - The Wall Street Journal
Minunat... Nici o carte publicata in ultimii ani nu are o relevanta mai de durata in ceea ce priveste intelegerea noastra asupra Orientului Mijlociu. - Los Angeles Book Review
Extraordinar de ambitioasa, provocatoare si minunat scrisa... Fromkin dezvaluie povestea palpitanta a jocului dublu diplomatic, a incompetentei militare si a tulburarilor politice. - Washington Post Book World
Realizeaza idealul in materie de scrieri istorice: povestea sa palpitanta nu doar ca relateaza evenimente trecute, ci ofera si o modalitate utila de a ne gandi la ele... Cartea necesita atentie deosebita si o si rasplateste. Multe dintre informatiile din paginile ei nu au fost disponibile pana recent si aproape fiecare pagina ne aduce ceva nou despre un trecut care tulbura si prezentul. - The New Yorker
Una dintre primele carti care arunca o privire panoramica lamuritoare asupra evenimentelor care au avut loc nu doar in Egipt, Palestina, Turcia si in regiunile arabe din Asia, ci si in Afghanistan si in Asia Centrala... Cititorii vor fi la final nu doar mai lamuriti, dar si provocati - provocati intr-un mod prefigurat chiar de ironia din titlu. - The New York Times Book Review
Traducere din limba engleza de Adriana Vulpe.
Fragment din cartea "Pacea care a pus capat pacii" de David Fromkin:Traducere din limba engleza de Adriana Vulpe.
"La sfarsitul lui 1916, cand David Lloyd George preluase functia de prim-ministru, norocul Marii Britanii in Orient se schimbase spre bine. Incompetenta guvernului Indiei in conducerea campaniei din Mesopotamia - inaintarea spre Bagdad, la sfarsitul lui 1915, care se incheiase in primavara lui 1916 cu infrangerea si capitularea armatei britanicoindiene la Kut el-Amara - facuse Londra sa inceapa curatenia la cel mai inalt nivel. Astfel, noul sef al armatei expeditionare, care intelesese necesitatile sale logistice, a redeschis campania sub comanda noului secretar de stat pentru India, a unui nou vicerege si a unui nou comandant-sef al armatei indiene. Generalul-maior Stanley Maude si-a condus armata anglo-indiana de la Tigru in provinciile mesopotamiene in decembrie 1916 si intr-o campanie metodica a cucerit Bagdadul, pe 11 martie 1917. Desi nu fusese niciodata clar carui scop slujea campania din Bagdad in strategia generala a razboiului mondial, cucerirea capitalei stravechi, fermecatoare prin asocierea sa cu O mie si una de nopti, a captivat imaginatia noului prim-ministru. Ii aducea ovatii intr-o vreme cand era mare nevoie de asa ceva si l-a inspirat sa, vizeze Ierusalimul ca urmatoarea victorie importanta, a Marii Britanii.
Succesele Armatei Tigrului au ridicat intrebarea legata de ce urma sa se intample cu provinciile otomane pe care aceasta le ocupase. Guvernul Indiei, desi reticent in a-si lua vreun angajament, preconizase tot timpul ca provinciile mesopotamiene Basra si Bagdad ar fi intrat in sfera sa de influenta daca ar fi iesit din Imperiul Otoman. Pentru sir Mark Sykes si prietenii sai din Biroul arab, ideea ca asemenea zone ar fi trebuit administrate in ceea ce ei considerau modul paternalist al Indiei era odioasa. Intr-un memorandum scris in 1916, Sykes avertiza cabinetul ca, "daca lucrati din India, aveti toate vechile traditii in alb si negru si nu puteti conduce arabii dupa principii albe sau negre".
Descrierea produsului
Pacea care a pus capat pacii. Caderea Imperiului Otoman si crearea Orientului Mijlociu modern
"La sfarsitul lui 1916, cand David Lloyd George preluase functia de prim-ministru, norocul Marii Britanii in Orient se schimbase spre bine. Incompetenta guvernului Indiei in conducerea campaniei din Mesopotamia - inaintarea spre Bagdad, la sfarsitul lui 1915, care se incheiase in primavara lui 1916 cu infrangerea si capitularea armatei britanicoindiene la Kut el-Amara - facuse Londra sa inceapa curatenia la cel mai inalt nivel. Astfel, noul sef al armatei expeditionare, care intelesese necesitatile sale logistice, a redeschis campania sub comanda noului secretar de stat pentru India, a unui nou vicerege si a unui nou comandant-sef al armatei indiene. Generalul-maior Stanley Maude si-a condus armata anglo-indiana de la Tigru in provinciile mesopotamiene in decembrie 1916 si intr-o campanie metodica a cucerit Bagdadul, pe 11 martie 1917. Desi nu fusese niciodata clar carui scop slujea campania din Bagdad in strategia generala a razboiului mondial, cucerirea capitalei stravechi, fermecatoare prin asocierea sa cu O mie si una de nopti, a captivat imaginatia noului prim-ministru. Ii aducea ovatii intr-o vreme cand era mare nevoie de asa ceva si l-a inspirat sa, vizeze Ierusalimul ca urmatoarea victorie importanta, a Marii Britanii.
Succesele Armatei Tigrului au ridicat intrebarea legata de ce urma sa se intample cu provinciile otomane pe care aceasta le ocupase. Guvernul Indiei, desi reticent in a-si lua vreun angajament, preconizase tot timpul ca provinciile mesopotamiene Basra si Bagdad ar fi intrat in sfera sa de influenta daca ar fi iesit din Imperiul Otoman. Pentru sir Mark Sykes si prietenii sai din Biroul arab, ideea ca asemenea zone ar fi trebuit administrate in ceea ce ei considerau modul paternalist al Indiei era odioasa. Intr-un memorandum scris in 1916, Sykes avertiza cabinetul ca, "daca lucrati din India, aveti toate vechile traditii in alb si negru si nu puteti conduce arabii dupa principii albe sau negre".
Orientul Mijlociu este de multa vreme o regiune a religiilor, a ideologiilor, a nationalismelor si a ambitiilor rivale. Toate aceste conflicte - inclusiv ostilitatile dintre arabi si israelieni si provocarile violente reprezentate de sectele irakiene aflate in competitie - sunt inradacinate in mostenirea politica a regiunii: aranjamentele, unificarile si diviziunile impuse de Aliati dupa Primul Razboi Mondial.
In Pacea care a pus capat pacii, David Fromkin dezvaluie cum si de ce Aliatii au ajuns sa refaca geografia si politica Orientului Mijlociu, trasand linii pe o harta goala, linii care vor deveni, pana la urma, noile tari Irak, Israel, Iordania si Liban. Concentrandu-se pe anii formatori 1914-1922, cand totul, inclusiv o alianta intre nationalismul arab si sionism, parea posibil, Fromkin ridica intrebari importante, cea mai importanta fiind de ce lucrurile au fost facute asa cum au fost facute. Batalia actuala pentru o patrie palestiniana isi are radacinile in aceste evenimente care au avut loc acum 85 de ani.
Fascinanta, fantastica poveste a nasterii Orientului Mijlociu modern in timpul Primului Razboi Mondial si ca urmare a acestuia. - Forbes
Ambitioasa si splendida... O poveste epica a ruinei si deziluziei... a unor mari barbati, a faptelor lor marete si a nebuniei chiar si mai mari. - The Wall Street Journal
Minunat... Nici o carte publicata in ultimii ani nu are o relevanta mai de durata in ceea ce priveste intelegerea noastra asupra Orientului Mijlociu. - Los Angeles Book Review
Extraordinar de ambitioasa, provocatoare si minunat scrisa... Fromkin dezvaluie povestea palpitanta a jocului dublu diplomatic, a incompetentei militare si a tulburarilor politice. - Washington Post Book World
Realizeaza idealul in materie de scrieri istorice: povestea sa palpitanta nu doar ca relateaza evenimente trecute, ci ofera si o modalitate utila de a ne gandi la ele... Cartea necesita atentie deosebita si o si rasplateste. Multe dintre informatiile din paginile ei nu au fost disponibile pana recent si aproape fiecare pagina ne aduce ceva nou despre un trecut care tulbura si prezentul. - The New Yorker
Una dintre primele carti care arunca o privire panoramica lamuritoare asupra evenimentelor care au avut loc nu doar in Egipt, Palestina, Turcia si in regiunile arabe din Asia, ci si in Afghanistan si in Asia Centrala... Cititorii vor fi la final nu doar mai lamuriti, dar si provocati - provocati intr-un mod prefigurat chiar de ironia din titlu. - The New York Times Book Review
Traducere din limba engleza de Adriana Vulpe.
Fragment din cartea "Pacea care a pus capat pacii" de David Fromkin:Traducere din limba engleza de Adriana Vulpe.
"La sfarsitul lui 1916, cand David Lloyd George preluase functia de prim-ministru, norocul Marii Britanii in Orient se schimbase spre bine. Incompetenta guvernului Indiei in conducerea campaniei din Mesopotamia - inaintarea spre Bagdad, la sfarsitul lui 1915, care se incheiase in primavara lui 1916 cu infrangerea si capitularea armatei britanicoindiene la Kut el-Amara - facuse Londra sa inceapa curatenia la cel mai inalt nivel. Astfel, noul sef al armatei expeditionare, care intelesese necesitatile sale logistice, a redeschis campania sub comanda noului secretar de stat pentru India, a unui nou vicerege si a unui nou comandant-sef al armatei indiene. Generalul-maior Stanley Maude si-a condus armata anglo-indiana de la Tigru in provinciile mesopotamiene in decembrie 1916 si intr-o campanie metodica a cucerit Bagdadul, pe 11 martie 1917. Desi nu fusese niciodata clar carui scop slujea campania din Bagdad in strategia generala a razboiului mondial, cucerirea capitalei stravechi, fermecatoare prin asocierea sa cu O mie si una de nopti, a captivat imaginatia noului prim-ministru. Ii aducea ovatii intr-o vreme cand era mare nevoie de asa ceva si l-a inspirat sa, vizeze Ierusalimul ca urmatoarea victorie importanta, a Marii Britanii.
Succesele Armatei Tigrului au ridicat intrebarea legata de ce urma sa se intample cu provinciile otomane pe care aceasta le ocupase. Guvernul Indiei, desi reticent in a-si lua vreun angajament, preconizase tot timpul ca provinciile mesopotamiene Basra si Bagdad ar fi intrat in sfera sa de influenta daca ar fi iesit din Imperiul Otoman. Pentru sir Mark Sykes si prietenii sai din Biroul arab, ideea ca asemenea zone ar fi trebuit administrate in ceea ce ei considerau modul paternalist al Indiei era odioasa. Intr-un memorandum scris in 1916, Sykes avertiza cabinetul ca, "daca lucrati din India, aveti toate vechile traditii in alb si negru si nu puteti conduce arabii dupa principii albe sau negre".
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
PRP: 43.90 Lei
41.70 Lei
41.70 Lei43.90 Lei
-
Price
20.00 Lei
20.00 Lei
-
PRP: 49.00 Lei
46.55 Lei
46.55 Lei49.00 Lei
-
PRP: 32.90 Lei
12.00 Lei
12.00 Lei32.90 Lei
-
Price
45.00 Lei
45.00 Lei
-
Price
100.00 Lei
100.00 Lei
-
PRP: 65.00 Lei
52.00 Lei
52.00 Lei65.00 Lei
-
PRP: 69.99 Lei
55.99 Lei
55.99 Lei69.99 Lei
-
PRP: 48.48 Lei
41.21 Lei
41.21 Lei48.48 Lei
-
PRP: 29.90 Lei
28.41 Lei
28.41 Lei29.90 Lei
De acelasi autor
-
PRP: 176.80 Lei
159.12 Lei
159.12 Lei176.80 Lei
