Eugen Ionescu(sa-l scriem totusi romaneste ca sa ne mindrim)ramine indiscutabil autorul nonconformist,alaturi de prietenii sai care ne fac si noua cinste,Emil Cioran si Mircea Eliade(merita sa amintim fotografia celebra cu cei trei mari ginditori).Dupa o poveste trista familiala,Ionesco ramine in Franta,creste si se impune ca adinc observator al societatii si vremurilor,opera lui impunindu-se nu numai in Franta si Europa ci in intreaga lume.In "Antidoturi",autorul se autointituleaza "solitarul autentic"pentru ca mereu a refuzat sa adopte ideile celorlalti.Volumul de fata reuneste articole pe care autorul le-a asternut pe hirtie de-a lungul timpului dar predominant cele publicate in Le Figaro.In ele,Eugene Ionesco isi expune parerile proprii in legatura cu subiectele ideologice si politice,evident unice si nonconformiste,in contradictie cu cele ale intelectualilor francezi cu care cu care avea contacte,discutii,dezbateri.Consider ca trebuie sa amintim ca opera autorului Ionesco cuprinde versuri,critica literara,publicistica,teatru(creind pe cel al absurdului).