Fragment din cartea "Baiatul sclipitor" de Paul Auster:

"O luna In Jacksonville, Florida, unde n-avea altceva de facutr decat sa astepte. New York, aflat in nord la aproape o mie cinci sute de kilometri departare, s-a transformat intr-un miraj, iar Dora Clark, Charles Becker, Theodore Roosevelt si avocatul Grant nu-l mai puteau atinge. O lasase pe Amy, inlacrimata, pe un peron de gara din Washington si, desi a continuat sa-i trimita sume mici de bani din cand in cand si i-a mai scris o ultima data in toamna, n-a revazut-o niciodata. Urma sa se intample ceva nou, un viraj spre un nou fel de a trai, de a gandi si de a respira care avea sa-l poarte prin ultimii sai trei ani si jumatate de viata si, in timp ce Crane lancezea in Frida in acea luna de dinainte ca vaporul cu aburi Commodore sa porneasca spre Cuba, ne intrebam daca avea habar cat de ermetic se inchisese trecutul in urma lui.
Bacheller ii daduse o borseta cu sapte sute de dolari in aur si, urmand exemplul altor ziaristi care venisera la Jacksonville in drum spre Cuba, Crane s-a cazat la hotel sub un pseudonim, Samuel Carlton. Aceste nume false erau o stratagema care sa-i distraga pe spionii spanioli din Jacksonville care ii supravegheau pe americanii suspecti. In scrisoarea pe care i-o scrie lui Amy pe 12 decembrie, Crane minimizeaza potentialele dificultati. "Suntem sacaiti din cand in cand de spioni spanioli. Se tin dupa noi o gramada, dar par total inofensivi." In realitate, nu erau inofensivi. Guvernul spaniol declarase ca orice jurnalist american care reusea sa patrunda in Cuba avea sa fle considerat spion si tratat in consecinta. Cu cateva luni in urma, Charles Govin, un reporter de la Kry West Equator-Democrat, ajunsese in Cuba cu un vapor asemanator cu cel care-i fusese rezervat lui Crane. Imediat dupa sosirea in port, Govin fusese prins, legat de un copac si impuscat de un pluton de executie. Apoi, pentru a-i descuraja pe altii care ar fi putut fi tentati sa-i urmeze exemplul, soldatii spanioli si-au scos macetele si i-au ciopartit cadavrul.
Transportul spre insula aflata sub dominatie spaniola din 1511 era organizat de rebelii cubanezi din Jacicsonville (Junta), care aveau la dispozitie doua remorchere si un vaporas cu abur pentru aceste operatiuni "corsaresti" in Florida si Cuba cea interzisa. Nu in sensul de "obstructionism" ca strategie de dezbatere in Senatul Statelor Unite, ci in sensul principal definit in Webster New Universal Unabridgeel Dictionary: "Un pirat sau mercenar care se implica ilicit intr-un razboi impotriva unei tari straine cu care propria-i tara are relatii pasnice, pentru a se imbogati; termenul a fost prima oara folosit pentru piratii din Indiile de Vest care praduiau comertul spaniolilor in America de Sud." Crane si ceilalti americani care se adunasera in Jacksonville erau interesati mai degraba sa participe la aventura decat sa se imbogateasca, genul de existenta riscanta la care multi visasera in copilarie si care, cum spune Crane intr-unul dintre articolele sale, "Industria corsarilor", "cucereste prin romantism inima baieteasca. Acelasi baiat care tanjeste sa se lupte cu indienii si sa se faca pirat (...) tanjeste sa porneasca in taina in miez de noapte intr-una dintre aceste expeditii periculoase pe coasta cubaneza". Si Crane astepta cu nerabdare aventura, insa si ceea ce promitea a fi prima ocazie de a intrezari lupte adevarate intre oameni vii, intr-un razboi adevarat, dar in saptamanile care au urmat amanarile s-au tinut lant si nu i-a ramas altceva de facut decat sa astepte cu rabdare pana cand Commodore avea sa fie gata.
Numai ca la sosirea in Jacksonville, cu gandul ca avea sa plece spre Cubas a doua zi dimineata, s-a asezat la masa si a scris ceea ce a considerat a fi scrisoarea sa de ramas-bun pentru Amy - urmata rapid de un post-scriptum in aceeasi zi - si inca o scrisoare pentru Hawkins, plina de ingrijorarile sale legate de Amy si de marele ei "necaz", in care-si implora prietenul sa aibe grija de ea in absenta lui, la care se adauga o ultima scrisoare catre fratele sau, William, despre prevederile testamentare. Constient de riscurile "calatoriilor primejdioase pe coasta cubaneza" si cunoscand fara indoiala ce patise Chaeles Govin in iulie, Crane stia ca era posibil sa nu se mai intoarca niciodata sau, asa cum sa exprimat indirect fata de Hawkins, "in caz ca expeditia imi va fi zdruncinata de cauze pe care ti le inchipui lesne". Asta explica testamentul - si nevoia urgenta de a-si lasa treburile in ordine, pentru orice eventualitate."