Doi fosti iubiti. Un pact. Oare aceasta vacanta ar putea sa schimbe totul?

 

Harriet si Wyn au fost cuplul perfect inca din anii studentiei, doar ca in prezent aceasta potrivire ideala a disparut. S-au despartit in urma cu cinci luni si inca nu le-au spus celor mai buni prieteni ai lor.

 

Dar iata ca acum se vad siliti sa imparta un dormitor in casa de vacanta din Maine care a fost, in ultimii zece ani, refugiul de vara al grupului lor de prieteni. O data pe an, aceasta retragere din lume a insemnat pentru Harriet si Wyn o saptamana vibranta, plina de fericire, in care se bucurau de compania oamenilor care ii intelegeau cel mai bine. Insa in vacanta din acest an, cei doi se mint cu inversunare, incercand sa ignore faptul ca inca se doresc cu disperare. Intrucat casa de vacanta a fost pusa in vanzare, iar saptamana in curs e ultima pe care grupul de prieteni o mai petrece in acest loc, Harriet si Wyn nu vor cu nici un pret sa spuna adevarul si sa le franga inimile celorlalti, asa ca isi joaca rolurile cat pot de bine. Pentru ca, dupa ani de zile in care ai fost indragostit, cat de greu poate fi sa te prefaci, de-a lungul unei singure saptamani, ca inca mai esti astfel... in fata celor care te cunosc cel mai bine?

 

Acest roman sexy si profund romantic le va da deplina satisfactie fanilor retetei literare de succes a lui Emily Henry, un amestec captivant de ironie inteligenta si de poveste de dragoste plina de intensitate. - Library Journal
 

In ultimii ani, Emily Henry a fost regina incontestabila a romanelor de dragoste, iar acest lucru nu se va schimba mult timp de acum inainte. - Cosmopolitan

Traducere din limba engleza de Monica Grecu.

 

"Azi-noapte Wyn a lasat draperiile si ferestrele deschise, iar acum incaperea e rece si luminoasa. Briza sarata adie inauntru, aducand cu ea si tipetele indepartate ale pescarusilor. Imi simt corpul ca pe o inghetata topita, in cea mai buna acceptie a notiunii. Prin minte imi trec franturi din noaptea trecuta: maini infipte in asternut, in par si in piele, soapte si rugaminti intretaiate.
Si apoi tot ceea ce a fost inainte.
Cearta. Restul saptamanii. Tot ce am facut cu Wyn. Faptul ca azi e ultima zi a excursiei noastre.
Durerea placuta se duce. Acum ma simt ca si cum as fi fost lovita de un autobuz, care apoi a dat cu spatele si m-a mai lovit o data in lateral. Wyn doarme adanc, cu un brat inca asezat peste coastele mele si cu un colt al gurii ridicat. Privindu-l, simt o durere in piept.
De obicei, doarme pe spate. Obisnuiam sa adormim imbratisati, dar nici unul dintre noi nu se odihnea decat dupa ce se intorcea pe spate. Daca dormeam amandoi pe o parte, unul in spatele celuilalt, imbratisati, Wyn incepea intotdeauna sa se miste in somn si apoi ne gaseam drumul unul spre celalalt innebuniti de dorinta, ca prin ceata. Ceea ce era grozav pana dimineata, cand amandoi trebuia sa ne trezim pentru munca sau scoala.
Wyn a rezistat toata noaptea langa mine, dar intreaga noapte n-a durat, pentru noi, mai mult de cateva ore.
Wyn nici macar nu se misca atunci cand ma strecor de sub el. Intotdeauna pare mai tanar cand doarme. Ma intreb daca nu cumva asta e o trasatura legata de evolutie: ce animal ar putea ataca pe cineva care pare atat de linistit si de inocent?
Bine, eu as putea, dar cel mai bine ar fi sa-l las sa doarma.
Imi trag pe mine o pereche de blugi si un pulover si ma strecor afara din camera, prin casa tacuta. Oricat de nerabdatoare as fi sa repar ceea ce s-a intamplat aseara, ceilalti fie ca dorm, fie ca se ascund.
Dupa cateva minute de ratacit fara tinta prin bucatarie, ma hotarasc sa merg in oras si sa le cumpar tuturor bauturi calde de la Warm Cup, ca ofranda de pace.
M-am gandit adeseori ca planeta isi pastreaza cea mai buna vreme pentru zilele in care simti ca totul a mers prost, iar ziva de azi imi confirma teoria. E minunat de insorita si e mangaiata de o briza racoritoare. La momentul la care soarele o sa atinga punctul cel mai inalt, in Knott's Harbor o sa fie, fara indoiala, sufocant de cald. Sau, oricurn, sufocant pentru Midcoast, adica extrem de confortabil in comparatie cu verile umede din sudul statului Indiana sau cu caldura arzatoare, ca de lupa tinuta sub razele de soare, a unei luni iulie la New York.
O zi de vara pe coasta este exact ziva pe care ti-o doresti in plina iarna. Totusi, dupa zece minute de mers pe drumul care tot coteste, trecand pe langa tufe de rododendroni si hanuri cenusii, cu fatade de lemn curatate si revopsite a suta oara, imi doresc sa-mi fi pus un maiou pe sub pulover."