Nu cautati Herina nici pe harta Europei contemporane, nici pe cea din secolul al XIX-lea, a Imperiului Austro-Ungar. Herina e o stare de spirit, un orasel plasmuit in Cacania musiliana, consemnat in jurnale, denunturi la politie si retete fabuloase de prajituri trimise la Viena, situat intr-un tinut cunoscut ca Maramuresul istoric – doua treimi din acesta au ajuns in componenta URSS si apoi a Ucrainei de astazi, o treime raminind Romaniei.
Herina lui Marian Ilea respira prin toti porii aerul tare al muntilor, inmiresmat de pomii infloriti cu ramurele de martipan, ciocolata, vanilie sau scortisoara, imbibat de praf de pusca sau inrosit de Michliduta, vietuind in matricea unei umanitati in care s-au amalgamat: maramureseni, hutuli, rusneci, ucraineni, polonezi si englezi.
 
„In anul 2006, fiind director general la AXA TV, am semnat un protocol de colaborare cu televiziunea nationala din Ucraina, sediul regional al acesteia (cel mai apropiat de Baia Mare) fiind la Ujgorod. Timp de opt ani am calatorit de nenumarate ori in spatiul dintre Ujgorod si Solotvino. Lumea  pe care am cunoscut-o, cu metehnele, realitatile si mitologia  ei, se regaseste in «Herina», care e tinutul prozaic imaginar situat intre: Iasinia (capitala hutulilor) si Iaremcea (una dintre celebrele statiuni turistice ale imperiului polonez). De fapt, e vorba despre un spatiu de vreo 20 de kilometri aflat in Carpatii Padurosi (sau in Carpatia, cum ii spun cei din Ucraina). Acest spatiu e locul de unde izvorasc Tisa, care o ia inspre Ungaria, si Prutul, care curge in sens opus, catre Colomeea si Cernauti. In tinutul fabulos al «Herinei» se petrece actiunea acestei carti care propune o lume a unui defunct imperiu ce-si cauta si astazi cotele de supravietuire.” (Marian Ilea)