Tund iarba, ma opresc sa curat cosul, imi bag mainile in iarba, simt ca pipai vene  dintr-un corp imens, inima la pipait e precum viermii de matase. Senzatia inotarii in apa linistita din inima imensa a unei balene albastre.
    Fragment din volumul "Ipostaze" de Savu Popa:

    „(tinea in brate inima fiecaruia)

    Mama nu suporta sa stau degeaba, mi-am scris cele mai frumoase poeme stand degeaba, venea fantezia ca un autobuz fara intarziere, nu ti-ai scos banii din portofel, nu ai terminat de scris pe chat, nu ai fost clar inteles. E inca inceputul.
    Mama nu suporta sa ma vada nefacand nimic. Pune mana pe ceva, macar citeste. Insa deschid televizorul cel vechi, din anul nasterii fratelui, incerc sa prind canale de muzica, vad ca am trei, patru canale nemtesti, austriece, mai inteleg cate ceva. E inca inceputul. Imaginile se deruleaza cu viteza unui accelerat in preajma peroanelor pline. Pe un alt post, un documentar despre copilaria traita in lagarul nazist din Polonia. Chipul unei fetite dintr-o poza mica, indoita, tinea o papusa sfasiata. Tinea in brate inima fiecaruia. Ea va inflori la un moment dat.”