Luptatoarea Audrey Hepburn. Asa cum nu ati vazut-o pana acum

• De la autorul cartii Olandeza

Cuvant inainte de Luca Dotti, fiul lui Audrey Hepburn

Disparuta de treizeci de ani, Audrey Hepburn ramane printre cele mai iubite vedete de cinema, cunoscuta pentru frumusetea deosebita si pentru filmele cult, precum Vacanta la Roma si Mic dejun la Tiffany. La apogeul faimei sale, la varsta de treizeci si opt de ani, a disparut de la Hollywood, pentru a-si creste fiii. Doua decenii mai tarziu, s-a alaturat organizatiei care a salvat-o atunci cand era doar o fata olandeza la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial: UNICEF.
Ceea ce s-a intamplat in continuare a depasit intriga oricarui film. Introvertita Audrey a aplicat lectiile invatate in razboi pentru a deveni o luptatoare, folosindu-si faima pentru a capta atentia presei, in timp ce a intrat in cele mai periculoase locuri de pe pamant, pentru a salva copiii si mamele in situatii disperate.
Luca, fiul lui Audrey, isi dorea de ani de zile sa arate lumii aceasta latura a mamei sale, iar Robert Matzen spune aceasta poveste. Cu picioarele pe pamant, amuzanta si neinfricata, aceasta este Audrey Hepburn - luptatoarea.

Luptatoarea readuce in minte atat de multe amintiri despre prietena mea Cap Patrat (citind aceasta carte grozava, veti intelege de ce am numit-o Cap Patrat). Imi va lipsi mereu, nu o voi uita si o voi iubi pentru totdeauna. Multumesc, draga Robert. - Doris Brynner, cea mai apropiata prietena si confidenta a lui Audrey Hepburn

Traducere din limba engleza de Emilia Ivancu.


Fragment din cartea "Luptatoarea Audrey Hepburn" de Robert Matzen:

"America Centrala a anului 1989 si recent numitul ambasador al bunavointei, Audrey Hepburn, pareau a fi orice, numai nu o pereche ideala. Si exact acolo a insistat Audrey sa mearga in primele trei luni ale anului 1989. Va ateriza in mijlocul a ceea ce erau impropriu numite razboaie "civile" pentru a reduce efectele devastatoare ale saraciei asupra mamelor si copiilor - efecte rezultate din conflictul bazat, cel putin in teorie, pe urmarirea libertatii individuale de catre o super-putere globala si dreptul celeilalte la rezistenta. In aceasta lupta pentru drepturile omului, femeile si copiii nu aveau niciun drept.
Horst Max Cerni, un reprezentant UNICEF din partea Americii Centrale, care calatorea cu Audrey, a spus ca "aceasta a fost o calatorie scurta - cam doua zile in fiecare tara -, cu proiecte limitate si accent pe aparitiile publice. In mod firesc, in fiecare tara, ea a atras media locala si a acordat cateva interviuri". Intalnirile programate cu sefi de stat si abordarea hotarata a lui Audrey de a disemina Raportul despre Starea Copiilor Lumii recent publicat reflectau influenta ei crescanda in calitate de reprezentant UNICEF care dorea sa isi asume riscuri si sa ajunga acolo unde alti reprezentanti celebri nu au reusit.
Ea si Robbie, lucrand din nou cu Victoria Brynner, au inceput din Ciudad de Guatemala luni, 6 februarie, 1989, unde Audrey a fost primita destul de discret inainte de a porni intr-o calatorie de doua ore programata spre vest, prin inima Guatemalei, spre satul izolat Panibaj care se afla pe un varf de munte, la est de vulcanul inca activ Lago de Atitlan. Panibaj a primit premiul pentru cea mai mica si izolata grupare de locuinte pe care ea a vizitat-o cu UNICEF.
"Am fost acompaniati de soldati inarmati, din cauza razboiului civil in desfasurare. Cu ajutorul unui translator care intelegea dialectul unic vorbit in sat, Audrey a interactionat cu femeile si copiii si a incercat sa le afle problemele majore", a spus Cerni.
Subiectul vizitei ei in Panibaj era apa. Cu ajutorul UNICEF-ului, Panibaj tocmai terminase de construit un sistem de apa potabila, pe care Audrey l-a inaugurat prin deschiderea unui robinet, dupa ce a primit o explicatie lunga cu privire la constructia sistemului de la un supervizor veteran al proiectului. Apoi ea a dansat cu copiii pe ritmurile unei trupe ce canta la marimba si a condus mai multe fetite la robinet, luandu-le in brate pe rand, astfel incat fiecare dintre ele sa poata sa il deschida si sa se bucure de stropii de apa de munte.
Spiritul sarbatorii de la robinetul de apa a cuprins pe toata lumea, iar Audrey stralucea in timp ce ii felicita pe oameni pentru realizarea lor: "E minunat sa stim ca toate aceste fetite nu vor trebui sa mearga kilometri intregi, asa cum au fost nevoite sa o faca mamele lor, pentru ca acum au apa. Apa inseamna viata, iar apa curata inseamna sanatate".