Marul, fructul banal si inconturnabil, a facut o frumoasa carierade la Eva la Newton fara sa-l uitam pe Wilhelm Tell. Emilia Danescu al abordeaza cu indrazneala, neinhibata de conotatiile bogate, si face din el mascota poeziei sale. Rezulta un volum agreabil, concentrat, in care si sarpele ispititor "plange", iar autoare musca din mar ca din sine, precum Nastratin la Isarlak. Decorata cu eminentele ilustratii ale maestrului Mircia Dumitrescu, cartea Emiliei Danescu marcheaza un prag important in evolutia sa lirica. - Horia Garbea

 

Binecuvantare
 

Era un mar singuratic

ratacit in campie.

Dumnezeu se aplecase

peste trupul lui

desfrunzit

inainte de vreme.

Oameni, multi oameni

laolalta,

ramaasesera in genunchi

cu mainile impreunate

in rugaciune.

Atunci Dumnezeu

a binecuvantat

si oamenii,

si marul...