Moralitate si violenta. Perspective asupra comunitatilor politice contemporane

In masura in care conceptul de „natiune" este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei „europene'', atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.

Similar, importantei acordate conceptului de „stat-natiune" si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative. Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale lugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a „suveranitatii"), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic) — toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica.