Mihai Eminescu s-a nascut la Botosani la 15 ianuarie 1850. Este al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de tarani romani din nordul Moldovei si al Ralucai Eminovici, nascuta Jurascu, fiica de stolnic din Joldesti. isi petrece copilaria la Botosani si Ipotesti, in casa parinteasca si prin imprejurimi, intr-o totala libertate de miscare si de contact cu oamenii si cu natura. Aceasta stare o evoca cu adinca nostalgie in poezia de mai tarziu (Fiind baiat... sau O, ramii). 1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debuteaza in revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-as avea. Iosif Vulcan ii schimba numele in Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet si, mai tirziu, si de alti membri ai familiei sale. In acelasi an ii mai apar in Familia inca 5 poezii. Ajunge sufleor si copist de roluri in trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor si copist la Teatrul National unde il cunoaste pe I.L.Caragiale. Continua sa publice in Familia, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman, Geniu pustiu, ramase in manuscris; e director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui, redactor la ziarul Curierul de Iasi. Continua sa publice in Convorbiri Literare. Devine bun prieten cu Ion Creanga pe care il introduce la Junimea. In 1877 se muta la Bucuresti, unde pina in 1883 este redactor, apoi redactor-sef la ziarul Timpul.