Prezentul volum reuneste povesti de colectie semnate de cel mai indragit autor pentru copii, scriitorul si poetul danez Hans Christian Andersen. Sunt basmele care au incantat generatii de cititori de-a lungul timpului, motiv suficient ca ele sa nu lipseasca din nicio biblioteca scolara.
    Astfel, indiferent de varsta, va veti bucura ca in cuprinsul Povestilor sa (re)gasiti titluri precum „Sirena“, „Ib si Cristina“, „Cinci intr-o pastaie“, „Fetita cu chibrituri“, „Hainele noi ale imparatului“, „Amnarul fermecat“, „Degetica“, „Printesa si bobul de mazare“, „Soldatelul de plumb“, „Ratusca cea urata“, „Craiasa Zapezii“ si multe altele.
    Aflati la varsta celor pentru care a scris, candva, Hans Christian Andersen, micii nostri cititori vor avea prilejul sa patrunda in minunatul univers al basmelor, in care animalele, plantele si obiectele sunt insufletite, fiind inzestrate, la fel ca oamenii, cu sentimente, calitati si defecte ce intruchipeaza, in esenta lor, adevarurile dintotdeauna ale vietii.
    Povesti este un volum pe care il recomandam tuturor generatiilor, tuturor celor care indragesc aventura si magia. Povestile lui Andersen nu imbatranesc niciodata, iar copiilor le place sa le citeasca din nou peste ani si ani, chiar si atunci cand vor fi, la randul lor, parinti, de aceasta data copiilor sau nepotilor lor.
Fragment din povestea: Craiasa Zapezii

"   Ascultati, incepem povestirea! Cand o sa ajungem sfarsitul ei, o sa stim mai multe decat stim acum.
    A fost odata un trol rautacios, unul dintre cei mai inraiti.Intr-o zi, era foarte binedispus, pentru ca fause o oglinda. Aceasta insa nu era o oglinda ca toate celelalte. Caci avea darul ca tot ceea ce era bine si frumos aproape sa nici nu se vada, iar ceea ce era urat aparea bine conturat si chiar mai urat decat era in realitate. Cele mai frumoase peisaje se oglindeau in ea precum spanacul fiert. Oamenii cei mai buni deveneau respingatori sau stateau cu capul in jos, aveau fetele schimonosite, iar cine avea pistrui putea fi sigur ca acestia ii vor acoperi nasul si gura. Trolului i se parea extraordinar de nostim. Daca vreunui om ii trecea prin minte un gand bun, in oglinda aparea un ranjet, ceea ce il facea pe gnom sa rada de nascocirea lui ingenioasa. Toti cei care mergeau la scoala de vrajitori, pentru ca personajul nostru avea o scoala de vrajitori, povestea ca s-a intamplat o minune. De abia acum se va vedea, in sfarsit, adevarata fata a lumii si a oamenilor. Alergau cu oglinda peste tot, pana cand n-a ramas nicio tara si niciun om care sa nu fi aparut in ea deformat. Acum, trolul voia sa zboare in cer, ca sa se amuze pe socoteala ingerilor si a lui Dumnezeu. Cu cat zbura mai sus cu oglinda, cu atat se bucura si radea in hohote, de abia mai putea s-o tina. A zburat din ce in ce mai sus, din ce in ce mai aproape de Dumnezeu si de ingeri, insa oglinda s-a contractat convulsiv, scapandu-i trolului din mana si pravalindu-se la pamant, unde s-a facut tandari, zdrobindu-se in sute de milioane de bucatelc. Si tocmai acum a facut oglinda mai mult rau decat inainte, pentru ca unele cioburi nu erau nici macar cat un graunte de nisip, acestea zburand pretutindeni. Unele dintre ele le-au intrat in ochi oamenilor, acestia vazand acum totul pe dos ori numai ceea ce era rau, pentru ca fiecare tandara isi pastra puterea pe care o avusese oglinda intreaga. Erau si cazuri in care cioburile le-au intrat oamenilor in inimi, ceea ce era cel mai rau, pentru ca acestea s-au transformat in sloiuri de gheata. "